PARTICULARITĂŢI CLINICE ŞI TERAPEUTICE ALE EPISTAXISULUI POST-TRAUMATIC

PARTICULARITĂŢI CLINICE ŞI TERAPEUTICE ALE EPISTAXISULUI POST-TRAUMATIC

Epistaxisul - sangerarea nazala
Generalitati
Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste.
Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina, anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice. Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit.
De asemeni, medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului. Daca se suspecteaza o problema mai serioasa, se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare.

Epistaxisul se defineste ca sangerarea cu origine in fosele nazale. Are un caracter de benignitate in 90% din cazuri, dar poate constitui si cauza de deces, ceea ce impune o abordare diagnostica completa si un tratament prompt, dupa un algoritm precis.

RAPEL ANATOMIC
Vascularizaţia arteriala a foselor nazale provine din sistemul arterelor carotide interna si externa, ce se anastomozeaza intre ele: Arterele etmoidale anterioara si posterioara, ramuri ale arterei oftalmice, ram din artera carotida interna iriga etajul superior al foselor nazale – 1/3 superioara a septului nazal, meatul si cornetul superior; Artera sfenopalatina, ramura din artera maxilara interna, provenita din artera carotida externa vascularizeaza cele 2/3 posterioare si inferioare ale septului nazal, meatele si cornetele mijlocii si inferioare;
Artera palatina superioara, ram din artera maxilara interna, care ajunge in fosele nazale prin canalul palatin anterior si se anastomozeaza cu ramurile nazo-palatine (septale) ale arterei sfenopalatine iriga planseul foselor nazale;
Irigarea regiunii anterioare a septului nazal este data de unirea arterei sfeno-palatine (ram septal), arterei palatine superioare (ram din maxilara interna) si arterei subcloazonului (ramura din artera labiala superioara din artera faciala) cu arterele etmoidale (ramuri din artera oftalmica din artera carotida interna);
Cea mai dezvoltata zona de anastomoza dintre sistemul carotodian intern si extern se afla in regiunea antero-inferioara a septului nazal, deasupra spinei nazale antero-superioare si constituie pata vasculara Valsalva - Kisselbach.

POLITRAUMATISMELE
Epistaxisul post-traumatic sever si malign se intalneste in contextul clinic al politraumatismelor.
Politraumatismele reprezinta un complex lezional post-traumatic, din care cel putin o leziune netratata, poate antrena perturbari ale functiilor vitale; Trebuie tratate ca o entitate complexa clinico-lezionala, evolutiva, cu multiple probleme terapeutice Caracteristice politraumatismelor sunt interferentele lezionale care constau in interrelaţii fiziopatologice si interdeterminism morfopatologic cu caracter agravant (prin efect de sumatie, de mascare si de amplificare); Patologia de urgenţa este dominata de politraumatisme, datorate:accidentelor rutiere, accidentelor industriale/de munca,agresiunilor, caderilor de la diferite niveluri, mecanisme multiple (explozii, razboi, etc.).